Centrul civic

Fiecare muzeu are povestea sa, așa cum fiecare sat are povestea lui. Dar Muzeul Satului Bănățean este chiar satul bănățean, iar poveștile lor sunt una: nici un alt muzeu în aer liber din România nu conservă atât de fidel rânduiala satului, cu centrul împărțit între biserică, primărie, școală și birt, cu ulițe strâmte și case albe, curate, mărginite de garduri și porți de lemn. Era evident că țăranii nu aveau cunoștințe inginerești, așa că arhitectura comunitară urma linia caselor țărănești. Biserica satului, indiscutabil centrul luminos, de suflet, de comunicare nemijlocită cu cerul, era resimțită ca o casă. Această casă o numeau „casa Domnului” - cu cruce și turlă, dar și cu prispa unde se așezau mamele să-și supravegheze copiii mici, cu tinda în care stăteau femeile mai păcătoase și cu două încăperi de ranguri diferite, întocmai ca și casa bună și cea de zi cu zi. În prima ascultau slujba bărbații, în fața altarului, iar în cea mai din spate îngenuncheau femeile.

Primăria era și ea o casă, dar mai mare, pe a cărei prispă așteptau țăranii cu cușmele în mână să fie primiți de primar, în timp ce în încăperea cea mai spațioasă din interior se adunau consilierii comunității, urmași ai Sfatului Bătrânilor. La rândul său, școala, gospodărită fiind de învățător, avea forma unei case, cu o încăpere în care să poată locui dascălul și o alta, mai mare, care căpăta utilitatea unei săli de clasă pentru elevii satului: Nici birtul nu arăta altfel. Aceeași pereți văruiți cu var alb, aceeași prispă cu stâlpi de lemn decorați, aceleași ferestre de lemn cu obloane.

Arhitectura comunitară nu a fost decât un caz particular al arhitecturii țărănești iar bunăstarea comunității locale a fost mereu împletită cu starea instituțiilor sătești; și, așa cum și primarul, și preotul, și învățătorul erau, în fond, țărani mai răsăriți, și arhitecții anonimi ai clădirilor comunitare au fost tot țărani, dar pricepuți și harnici. Readucerea lor la viață în centrul satului nostru de la muzeu înseamnă un singur lucru: că poveștile satului bănățean se spun singure!